CODRIN POP

Lumea noastră, văzută din Bedfordshire

Browsing Posts in Auto

Cam veche, dar dintr-un an bun, 1916. Nu stiam cum sa o pornesc, asa ca am zis sa o iau pe bucati :)

PhotobucketUna dintre masinile cele mai populare si ieftine din Anglia este Nissan Micra, generatia a doua (1992 – 2003). Pensionarii, emigrantii, oamenii cu posibilitati materiale reduse dar si cei care pur si simplu nu vad rostul unei masini scumpe o folosesc fara nicio grija. O masina fiabila, care se strica foarte rar si e usor de condus si intretinut. Evident, nu e o frumusete. Am avut si eu ocazia sa conduc Micre, am si avut una pentru cateva saptamani, si sunt niste masinute simpatice si placute, in felul lor. Avea servodirectie, ca altfel cred ca nu mi-ar fi placut. Din pacate, avea si cutie automata, si mi-am dat seama ca nu imi place sa conduc fara sa schimb vitezele. Marea hiba e ca unele modele de Micra nu au priza de 12 V, probabil cele mai vechi. Cum spuneam, oamenii in varsta conduc Micra. Multi dintre ei. Dar nu numai ei. Exista inca masini din 95-2000, cu 10.000 – 15.000 de mile la bord, foarte putin folosite. Se vand si cu 1500 – 1700 £. Cu putin noroc, poti cumpara o Micra in stare buna (50.000 – 100.000 mile) cu 400-700 £.

Confortul si performantele nu sunt uimitoare, dar sunt oricum net superioare unei, sa zicem, Dacia 1310 sau Nova pe care ai cumpara-o cu banii astia in Romania (oricum, ma uimesc preturile mult prea mari la care se vand in Romania masinile second-hand, comparativ cu Germania sau Anglia). Motorizarile sunt, in general 1.1 – 1.4, cu cutie manuala  (5+1) sau automata.

Am vazut una la vanzare, in Bacau, acum cateva luni, cu vreo 2000 de euro, parca. Cam mare pretul, dar daca aveti nevoie de o masinuta mica, economica si rezistenta, si aveti un buget limitat, recomand Nissan Micra, generatia a doua.

Chiar daca nu fac masini bune, iar clipurile lor publicitare nu spun nimic, cei de la Dacia au noroc si beneficiaza uneori de reclame de buna calitate, gratis. Este si cazul Daciai Duster, care este mai cunoscuta multumita unui francez. Acesta a parcat Duster-ul in intrarea intr-o statie de metrou din Paris. Linkul, AICI.

Yahoo a publicat un articol despre cele mai urate masini prezentate la Salonul Auto de la Geneva.

Unele parca nu-s chiar de speriat. Chestie de gust, cred…

Dar cu Dacia Lodgy chiar au nimerit-o. E o masina urata. Uratenie in adevaratul sens al cuvantului.

Si un citat de pe Yahoo: “On the one hand, you have to applaud Dacia for giving buyers a really
keenly-priced set of options using bits from the Renault parts bin. On the other
hand, the Lodgy isn’t pretty. A huge body and tiny wheels are practical, yes,
but not exactly great for boosting your street cred“.

 

M-a intrebat un prieten cum e aerul de Anglia. Hm… E un pic altfel decat ala de Romania. M-a afectat.

Exemplu: azi am condus 38 de mile dus + 38 intors, la un mic schimb de experienta de-o zi. Ajung intr-un satuc, la un giratoriu de-al lor. In orasele mari, in intersectiile mari, “roundabout”-urile, cum zic ei -englezii- sensurilor giratorii, sunt mari. Dar exista si roundabout-uri de-astea mici-mici la care probabil un nene a venit cu un nasture, a tras niste vopsea de-a ”roundul” si gata giratoriul. O pata mica si rotunda, ce-i drept semnalizata si cu indicator. Nu bag mana in foc, dar nu-i exclus ca in unele cazuri  pata rotunda de pe asfalt sa fie o idee mai mica decat cea de pe indicator :)

Eventual pata alba care tine loc de sens giratoriu e si un pic bombata. Putin, nici n-o simti la roata cand o incaleci. Unii o ocolesc, probabil nu e politicos sa calci cu masina un bumb alb. In fine. Eu am condus in Romania din 1997 pana in 2010. De la Oltcit’90 pana la Suzuki Swift 2010, de la Dacia 1300 dintr-un an prost pana la Jaguar XJ 2009 sau asa ceva. Prin orase si sate, pe E85, Bucuresti-Pitesti, dar si la Cleja, Poiana Negustorului, Poplaca (pe bune!) sau alte locuri mirifice, in care drumurile vor deveni o chestie banala prin 2250 anno domini. Dupa sfarsitul lumii, adica. Bun. Am condus in Romania, adica prin gropi si crevase si printre prosti si cocalari. Nu numai, dar astia ies in evidenta. Dupa un an sau doi in care m-am tinut tare si am fost calm, politicos si civilizat, am cedat psihic si am inceput sa blestem, sa injur, sa urasc. Idiotii cu volan care imi puneau viata in pericol m-au facut sa simt partea intunecata a Fortei. Am ajuns sa evoc intr-un spectru negativ, cu valente vulgare, pe alocuri sadice, chiar si fiinta sacra a mamei. A mamei cretinului care imi taia calea. Barbatii din alte masini au devenit pentru mine cretini, criminali, imputiti, nesimtiti. Diavolul chitzaia satisfacut in salasul lui intunecat, convins ca peste o suta si ceva de ani va pune ghearele pe un suflet de mare valoare. Ma indreptam cu viteza spre iad, devenisem rau, razbunator, nemilos. Femeile……ahhh…femeile ! Femei de toate felurile, unele frumoase, unele poate inteligente, femei pe care in alte conditii as fi fost bucuros si onorat sa le cunosc mai bine au devenit brusc….vai, cat de oribil…doar pentru ca nu acordau prioritate….vaci ! Sau, si mai rau, proaste ! Chiar vaci proaste, ceea ce poate fi catalogat drept jignire si pentru vacile care nu sunt proaste, si pentru proastele care nu sunt vaci. Ingrozitor. Nedrept. Regretabil. Am ajuns chiar sa folosesc ceea ce am invatat cel mai bine de la domn’ Ciobanu, proful de mate dintr-a sasea, plecat intre timp dintre noi. El le spunea fetelor din clasa ”vaca Domnului”. O sa revin in alt post la chestia asta, ca e cam ciudata.

Am devenit un om cu dubla personalitate. Ca Jeckyll si Hyde, ca Halle Berry si Catwoman, ca Spiderman si neica-nimeni ala din restul timpului. Mi-a iesit la iveala latura rea. Malefica, daca folosim si DEX-ul. Totul, din cauza traficului, a drumurilor proaste, a pericolelor de tot felul de pe drumurile Romaniei, a lipsei de civilizatie a celor din jur. Chestia asta a durat pana in 2010, ba chiar si dupa, un pic, si credeam ca e definitiva. Ei bine,nu.

Azi, cum am spus, in anul de gratie 2012, conduceam prin Bedfordshire (“judetul” in care traiesc). Conduceam incet si gratios o matahala de Renault Scenic cu cutie automata, probabil una din cele mai plictisitoare 5 masini fabricate vreodata in Europa. Si gri, pe deasupra.

Noroc ca ascultam Basshunter si-mi adusesem aminte de “Angel in the Night”, videoclipul lor destul de reusit din punct de vedere estetic, asa ca nu eram chiar plictisit. La un roundabout din ala miniatural, un domn cu un Nissan vechi a intrat ca berbecul desi eu deja incercam sa circul linistit pe-acolo, intr-o tentativa de a ocoli galma aia alba fara sa ma mai urc pe ea. Omul, destul de batran, nu s-a uitat, nu s-a asigurat, a facut giratoriul si s-a dus. Ei. Aerul de Anglia e tare. Nu numai ca nu i-am fluturat degetul mijlociu, cum am facut ani buni in Romania (la stanga mijlociul e un pic indoit la capat, de la fotbal, si e si mai interesant, e cu galma). Nici macar nu i-am adresat un elementar “Dobitocule!”. Nici macar nu m-am strambat la el. Am incetinit cat sa il evit, am zambit, l-am lasat sa treaca si mi-am vazut de drum. Mama lui (posibil decedata, de altfel) n-a fost pomenita, oul si otetul au ramas nefolosite. Carnea nu i-a umplut frigiderul (ma rog, oricum, e cam scumpa, intre 4- 9 lire kilogramul, deci nu o pot irosi). Nu s-a intamplat nimic. Culmea, colega englezoaica pe pe locul din stanga a parut un pic mai deranjata decat mine de manevra domnului varstnic. “Deranjata” cat sa ridice un pic din sprancene si sa intrebe calm daca nu cumva noi aveam prioritate, fara alte comentarii. Deci cred ca aerul de Anglia mi-a schimbat un pic comportamentul. Sau, poate, oamenii ?…Acum, nu zic ca am eliminat 100 % raul din sufletul meu de sofer inocent. Dar sunt pe drumul spre izbavire…

O sa mai scriu despre aerul de Anglia. Pentru ca pare sa fie un pic diferit de cel din Romania…

Tuning :)

No comments

De pe EBay UK. Un Fiat Punto din 2002, un pic tunat, cu dungi de raliu si alte chestii pe el.

Tre’ sa fii tare ca sa pui Brembo, Sparco, NOS si alte inscriptii la cativa centimetri de frumusetea aia de capac din plastic, prins cu colier de unica folosinta. Cool ! …not…

 

 

Nu sunt expert in masini, dar imi place sa cred ca imi dau seama cand o masina e ok si cand e jaf. Am cumparat recent un Citroen C2 ieftin, cam vechitura, tocmai din 2004, si nu ma asteptam la cine stie ce.

Surpriza ! Motorasul HDi de 1.398 cmc are neasteptat de multa vitalitate, e mult mai putin zgomotos decat ma asteptam si inghite deocamdata 5 litri la suta, dar daca m-as forta un pic ar scoate mai bine. Sau poate daca nu ar avea anvelope de 195. Sau daca n-ar fi iarna.

In fine, cert e ca motorul de 1.4 HDi e unul reusit, agil, suficient de silentios si de “harnic”, si excelent din punct de vedere al consumului. Si vorbesc despre un motor de pe o masina alergata aproape opt ani !

Si uite asa, incet-incet, devin fan diesel, dupa ce am detinut si condus numai “benzinare” din 1997 pana in 2011…

 

In Romania, cu 550 de euro iti poti lua o Dacia 1310 din 1998, cu vreo 80.000 km la bord. Din cate stiu, nu are servodirectie, airbaguri, geamuri electrice, ABS, EBD, ESP si multe alte chestii. Sau vreun Opel sau Renault din ’93 cu 290.000 km la bord. Sau ceva un picut mai bun, doar daca ai noroc.

In Anglia, cu aceiasi bani, dupa ce am vandut micutul Fiat Seicento visiniu, am cumparat pe eBay un Citroen Xsara, o masina de care aveam nevoie temporar, dar care chiar a inceput sa-mi placa. Am vandut Fiatul mult mai repede decat estimasem, asa ca am avut la dispozitie 20 de minute sa caut o masina, ca sa nu raman pe jos in ziua respectiva. Si am gasit o Xsara visinie, foarte ieftina. Am luat-o, gandindu-ma ca poate ma tine o saptamana-doua, pana gasesc ceva decent :)  Acum o am de vreo 2 luni si chiar sunt multumit de ea, e absolut ok pentru o masina veche, fara pretentii. In Romania obtii pentru banii astia un volan, patru roti si niste tabla, in Anglia ai o masina decenta, cu servo, ABS, geamuri si trapa electrice, airbaguri, jante aliaj, niste scaune extreeeeeem de confortabile si un motor de 1.4 decent, silentios si “reliable”. O masina in general surprinzator de placuta si bine legata pentru o vechitura second-hand. Desi trebuia sa fie doar ceva insignifiant, o includ in istoria auto personala. Este, oficial, a sasea (dupa Oltcit Club11 RM’90, Citroen AX’93, Kia Picanto2006, Suzuki Swift 2010 si Fiat Seicento 2001).

Acum mi s-a pus pata pe motorizarile Diesel, asa ca urmatoarea masina va fi un diesel cu motor micut, economic. Carburantul e cam 1.40 £/litru, asa ca motoarele “nesatule” nu sunt printre favoritele mele. Dupa 14 ani de condus “benzinare” aproape zi de zi, sa vad cum o sa ma impac cu o lenesa pe motorina. Desi am condus cateva zile un Lupo cu motor de 1.7 diesel si era foarte fasnet. Revin cu amanunte din noua mea viata de sofer lent, dupa ce gasesc un Diesel convenabil… :)

UPDATE 06.12.11: Xsara e de vanzare (in UK) s-a vandut. Cu profit :)

In Romania, oamenii care vor sa-si plateasca impozitele sau amenzile petrec, de regula, zeci de minute sau chiar ore intregi la cozi enervante. Nu stiu daca in ultimul an s-o mai fi imbunatatit situatia, dar nu cred ca s-a schimbat radical. Mi se pare ilogic sa ai de asteptat ca sa dai bani.

In Anglia, oamenii draguti de la consiliul local au gasit de cuviinta sa ma amendeze pentru ca am depasit cu vreo 25 de minute ora pana la care aveam platita parcarea pe o straduta. Corect. Am uitat sa ma intorc la masina si sa platesc un tichet nou de parcare pentru 30 de minute, asa ca am gasit un pliculet din plastic lipit de parbrizul micutului Fiat visiniu, cu “chitanta” impaturita frumos in interior. “Doar” 50 de lire amenda, dar daca platesti in 14 zile ai o reducere de 50 %. Erau mentionate mai multe modalitati de plata, inclusiv la orice oficiu postal, dar am ales-o pe cea mai comoda: internetul. Ca sa platesti online o amenda ai nevoie cam de 30 de secunde, daca te misti repede. Sau un minut, daca tii neaparat sa fii atent la datele cardului, cand le introduci. Ceea ce nu-i o idee rea :)

Asa ca a fost chiar relaxant si placut sa-mi platesc mica amenda de 25 de lire (multumesc autoritatilor locale pentru discount), gandindu-ma ca ar fi bine sa se treaca si in Romania la un sistem mai eficient de incasare a impozitelor, amenzilor, etc. de la cetateni. Fara nervi, fara asteptare, fara aglomeratie. Eficient. Asa ar fi logic.

Gasesc pe net un link spre un articol despre Ferrari 458 Spider. Evident, dau click. Care click ma duce pe site-ul TOP GEAR ROMANIA. Imediat imi fuge gandul la Clarkson, May si ala mai mic,…Hamster…Hammond…. da, si ma pregatesc sa citesc ceva de calitate. Si dau peste un articol scris cu picioarele. Linkul e AICI.

Si iata ce scrie TOP GEAR:

“Fără dar şi poate, Italia este una dintre cele mai perfecte ţări din lume”. Fara DOAR si poate, tu, semnatarul articolului, esti unul din cei mai perfecti scriitori din lume. Urmeaza o repetitie inutila, usor de evitat, pe care nu o mai redau aici.

mai ales cei specializaţi în supercaruri“. Supercar cu boi. De Grigorescu. Sau nu.

majoritatea dintre noi“. Intre mine si tine nu exista nicio majoritate. Doar uriase diferente in stapanirea limbii materne. Sau ai invatat-o pe drum, in cateva ore ? Ca atunci e scuzabil, ai un nivel acceptabil…

am considera oportunitatea de a conduce un Ferrari 458 Spider ca fiind o îndeplinire a uneia dintre cele mai irealizabile vise ale noastre“. O indeplinire a, sau mai bine indeplinirea UNUIA, ziarist la Top Gear care esti.

vântul mediteranean adaugă mult experienţei din spatele volanului unui 458“. Aici e discutabil, dar mie imi place sa cred ca sunt in fatza volanului cand conduc, nu in spatele lui…Chestie de pozitzie. Se poate ierta, dar putea gasi si o exprimare mai simpla.

So, this is Top Gear. De Romania. Multumesc. Prefer originalul, ca acolo nu am gasit ziaristi semialfabetizati…

Thank you, Top Gear.