De astăzi, pe blogul “Reporter Liber” semnează şi Jim Raynor. Este vorba, desigur, de pseudonimul pe care şi l-a ales autorul. “Domnul Raynor” este binevenit, mai ales că aduce ceva nou, un stil diferit şi idei proprii, bine conturate. Iată primul material, cu precizarea că următoarele vor fi publicate fără nicio introducere.

Aşa nu

JIM RAYNOR

Pâna acum câteva zile, Dan Diaconescu era un nimeni. Nu avea personalitate proprie, viata si spusele lui se identificau pâna la o fuziune completa cu OTV-ul iar zicerile lui circulau prin mediul public ca o marturie hazlie a felului în care te poti îmbogati din activitati de masticare a rahatului.

Stiam cu totii ca omniprezenta sa la propria televiziune anula din start o aparitie individuala, însufletita la un canal de televiziune serios; chiar daca vedetele sale reusisera sa faca pasul catre emisiuni similare de prost gust (Acces Direct, orice show cu Bahmutence sau Zavorance), Dan era OTV, imaginea mumificata a unui canal de dejectii.

Mai mult, omul parea moderatorul perfect: într-o lume de dementi, curve, ghicitori, cersetori, prezicatori, într-un ocean de ipoteze, fantezii sau teorii conspirationiste, printre atâtea fire încurcate ce duceau fie la mici adevaruri, fie la mari minciuni, întotdeauna senzationale, DD direct, precum un Sahriyar modern, parcurgea cele o mie si una de greturi nocturne cu o abilitate remarcabila. In timpurile astea, moderatori care îsi lasa invitatii sa vorbeasca în mod liber sunt o pasare foarte rara.

Mitul Diaconescu s-a prabusit imediat dupa intrarea mascatilor prin efractie în lumea sa de vise. Si nu vorbesc aici de pârnaie ori de faptul ca a ajuns, în final, pe merit în topul listei celor mai bogati oameni din România.

Mitul Diaconescu era cel al incluziunii omului de televiziune în rândul baietilor “destepti”. Desi îl injurau multi, la fel de multi îl laudau pentru ca a descoperit posibilitatea îmbogatirii rapide pe seama prostirii prostilor. Croitorasul nostru cel viteaz se ridicase, în mentalul colectiv, la rang de inteligenta nativa, punctele de audienta obtinute în urma unor emisiuni de-a dreptul scabroase ajungând marturii indiscutabile asupra capacitatii manageriale a lui nea Dan.

Fortarea lui Basescu sau a lui Boc (si folosesc termenul ca un compliment pentru DD) de a împarti premii telefonice de sorginte bahica, întrebarile fara perdea adresate Elenei Udrea (cine naiba a mai întrebat-o direct pe blondina noastra daca a întretinut relatii de natura salbatica cu presedintele) ori luxul de a permite unui public ahtiat dupa maneliste sa se holbeze la tot felul de ministri si parlamentari, erau tot atâtea puncte în favoarea caracaleanului nostru.

Legenda s-a fâsâit mai repede decât se asteptau multi. Si a fost nevoie doar de un singur lucru: complicarea vietii de om de televiziune cu cea de viitor mare om politic. Scos din troaca OTV si condus cu capra prin redactiile Realitatea, Diaconescu ne-a aratat la toti un exemplu clasic de “asa nu”. Debitul verbal nelimitat nici macar de necesitatea unei respiratii sanatoase, promisiunile absolut aberante transmise poporului prin profetul si receptaculul sau, viziunea de mahala si Little Italy, lipsa manierelor si a unei culturi cu adevarat urbane si, mai ales, exemplificarea stupiditatii absolute s-au dovedit “calitati” exemplare ale individului cu 3 de d.

Cu tot dispretul pe care-l arat domnului Vadim Tudor, însa executiile de pe stadioane sunt în mod clar mai fezabile decât celebrii 20.000 de euro, împartiti fiecarui român, dupa data la care adera la Partidul Poporului.

Si cum a deturna 400 de miliarde de euro de la îmbogatitii României e un fleac, presedintele Dan ne-a anuntat ca în termen de 100 de ore de la începerea mandatului sau, românii îsi vor schimba viata în mod radical. Vor plati impozite mai mici (daca se vor sinchisi, desigur, politia se va desfiinta iar la închisoare oricum nu vor mai intra decât criminalii si violatorii) si vor primi salarii plus pensii marite.
De unde bani? Sunt, ne-a spus acelasi vajnic Conducator. Sunt dar nu vor sa-i elibereze “aia”. Gotcha!