Camera de Comerţ şi Industrie Bacău reuşeşte să supravieţuiască fără să renunţe la angajaţi, chiar şi într-o perioadă grea pentru mediul economic. CCI Bacău are 53 de angajaţi şi organizează, în acest an, 36 de expoziţii, pentru firme din toate domeniile de activitate. În încercarea de a afla „secretele” reuşitei celor de la CCI Bacău, am realizat un interviu cu directorul Mihai Tulbure.

Reporter: Domnule director, care este „reţeta” supravieţuirii Camerei, când alte organizaţii din zona Moldovei au mari probleme în această perioadă ?

Mihai Tulbure: Secretul situaţiei mai bune decât în alte judeţe este  că nu ne-am bazat numai pe numărul de membri, dar şi faptul că am implementat servicii diversificate. Este important şi faptul că nu ne bazăm numai pe numărul de membri. Noi avem 53 de angajaţi, în condiţiile în care alte camere au între7 şi 20. Reuşim acest lucru prin abordarea unei game diversificate de servicii. Ne ocupăm de înfiinţări de firme şi modificări de acte, de depuneri de bilanţ, servicii de consultanţă juridică, înscrieri în arhiva electronică de garanţii mobiliare şi de informaţii de afaceri, cu date din ţară şi din străinătate. Totodată Camera de Comerţ poate identifica parteneri de afaceri pentru clienţii săi şi poate pregăti şi implementa proiecte cu finanţare europeană.

R: Ce alte activităţi desfăşuraţi ?

M.T.: Avem patru proiecte în desfăşurare: Enterprise Europe Networking, Erasmus, Centrul de Excelenţă Antreprenorială şi Pro Green Life Plus. În afară de aceste activităţi, organizăm şi târguri şi expoziţii, cursuri de pregătire şi formare profesională şi arbitraj comercial. Situaţia de criză din unele instituţii similare din alte judeţe este generată şi de lipsa oricărui sprijin din partea statului.

R: Ce fel de sprijin ar putea acorda statul, în mod concret ?

M.T.: În ţări europene precum Austria, Germania, Italia, Franţa sau Spania, statul sprijină camerele de comerţ. Statul impune firmelor să se afilieze la Camera de Comerţ, să devină membre, deoarece camerele au în primul rând o funcţie consultativă, iar instituţiile statului nu iau decizii importante fără consultarea camerei, ca reprezentant al mediului de afaceri. A doua modalitate de sprijin este delegarea de atribuţii, permiţând camerelor să ofere şi alte servicii agenţilor economici.

R: Se vorbeşte despre desfiinţarea camerelor locale de comerţ şi înfiinţarea uneia regionale, pentru toată zona Moldovei. Ar fi aceasta o soluţie mai bună sau nu ?

M.T.: Deja există şi o cameră regională de comerţ, dar aceasta are mai mult un rol consultativ şi de dezbatere. Desfiinţarea camerelor de comerţ nu este o soluţie, iar statul trebuie să se implice în sprijinirea acestora şi, implicit, a mediului de afaceri local. Registrul Comerţului ar trebui să fie administrat de camerele de comerţ, dar, aşa cum am arătat, aceste entităţi trebuie să aibă o gamă variată de servicii, dar să fie recunoscute şi de instituţiile statului drept parteneri, drept reprezentanţi autorizaţi ai firmelor din fiecare judeţ şi regiune.