Cu întârziere de muuulţi ani am reuşit să citesc şi eu “Fundaţia”, Imperiul şi Fundaţia” şi “A doua Fundaţie”, scrise de Isaac Asimov. Nu mai citisem de mulţi ani cu sufletul la gură şi gata să sacrific şi reprize întregi din meciurile de la Campionatul Mondial de Fotbal sau ore de somn. Ceva mai mult de o săptămână am visat numai psihoistorie, nave spaţiala, planuri pe mii de ani şi alte minunăţii. Ştiam că Asimov a fost genial, dar acum sunt convins e o plăcere să-l citeşti. Şi e interesant să găseşti într-o carte publicată în 1952 o descriere detaliată a unui aparat care distribuie – în cosmoport – bilete de călătorie, iar clientul poate alege destinaţia şi primeşte şi restul corect după ce introduce bancnotele. Încet-încet se inventează şi pe la noi aparate de felul ăsta, 50 şi ceva de ani mai târziu… Şi e la fel de interesant să citeşti despre showuri 3 D văzute de cetăţenii Fundaţiei într-o sală, cu ajutorul “vizorului” tridimensional. Asta la câteva luni după ce ai văzut primul film 3 D, cu ochelari speciali. 
E frumuseţea science-fictionului. Uneori devine realitate.
Browsing Posts tagged 3 D
Am văzut, în sfârşit, şi “Avatar”, 3 D. Foarte bun ca poveste, foarte bun ca efecte, iar 3D-ul şi-a făcut din plin efectul când a zburat o grenadă spre public, de s-au ferit câţiva. Primul 3D pe care l-am văzut a fost Ice Age 3, aşa că marţi a fost o premieră personală vizionarea unui film “pe bune” realizat cu tehnologia asta. Reuşit. O poveste care mie mi-a adus puţin a pildă referitoare la pieile-roşii şi modul în care indienii au fost “civilizaţi” de cei care au cucerit Vestul Sălbatic. Mă rog, nu-s expert în istoria S.U.A., aşa că nu mă mai complic. Pur şi simplu mi s-a părut oarecum asemănătoare ideea. Şi modul de exprimare şi aspectul extratereştrilor albaştri, tot “băteau” puţin spre nişte cherokee, sioux sau, de ce nu, ultimii mohicani… Previzibilă – evident - povestea de iubire dintre erou şi “fata şefului”, dar cu ce mai putem fi surprinşi, în 2010, de un film ? E imposibil să se mai inventeze poveşti noi şi uimitoare, iar ideea cu avatarul e suficient de surprinzătoare ca să salveze imaginea generală a filmului. Aşadar, un film foarte bun. Nu cel mai bun al secolului, evident, dar foarte bun, dacă vă plac poveştile şi science-fiction-ul.
P.S.: are cineva idee de ce anunţă Cinema City ora de începere 19.00, dacă până la 19.10 ţin spectatorii pe hol ?
