CODRIN POP

Lumea noastră, văzută din Bedfordshire

Browsing Posts tagged Adevărul

Adevarul online ne informeaza ca “Patru maşini Opel Adam au reuşit să fie fotografiate de jurnaliştii italieni, cu şase luni înainte de lansare”. Una din masini este, se pare, Opel Adam, un autoturism destul de interesant. Dincolo de utilitatea stirii, mi-a atras atentia modul cel putin amuzant in care a fost chinuita limba romana. Ioana Oancea se numeste jurnalista (sau traducatoarea) care a semnat minunatia asta. Ii multumim si o felicitam pentru un articol care a reusit sa fie citit de subsemnatul. La mai multe reusite !

E vorba de marca “Adevarul”, care, potrivit evz.ro, e scoasa la licitatie, din cauza unor datorii. La fel si “Click”, liderul de piata pe segmentul prostilor, adica al tabloidelor.
Nu stiu daca e o veste buna sau rea, sau care e viitorul acesor ziare, dar eu am fost pesimist cu privire la soarta lor din momentul in care am vazut ce sefi incompetenti si isterici conduceau unele redactii regionale (sa fiu precis, ca sa nu jignesc inutil oameni pe care nu-i cunosc: ma refer la “geniile” agramate de la Iasi). N-ai cum sa ajungi departe in felul asta, cu oameni pusi dupa ureche in functii de conducere, si cu strategii pe termen lung care se schimba o data la doua luni.

Oricum, probabil ca Adevarul si Click nu vor fi desfiintate, ci vor continua. Sa vedem cu cine si in ce mod.

Daca mai scade un pic pretul de pornire la Adevarul, poate licitez si eu un pic, macar asa, de distractie, in semn de recunostinta ca timp de vreun an mi-au permis sa folosesc Swiftul meu nou-nout pe toate coclaurile judetului, in documentare, in interes de serviciu :))) Oricum, incompetentul de mine nu reusea niciodata sa faca poze faine cu copilul “proaspat mort” sau cu victima cu cutitul inca infipt pentru ea… Nici cu politistul care mergea frecvent la prostituate pe centura, cu masina de serviciu (subiect imaginat de minti rodnice si odihnite, de la “regional”). Imi cer scuze, Clikc !

Daca e adevarat ce a publicat Adevarul, un supermarket din Toulouse nu mai vinde produse tiganilor proveniti din Romania. Pentru ca simpla lor prezenta in magazin inseamna pierderi importante, inregistrate in urma furturilor, ocupatie preferata a multor reprezentanti ai etniei tiganesti. Poate ca este o solutie, poate ca ar trebui sa o incerce si alte supermarketuri din Europa de Vest. Poate si cele din Romania. Macar temporar, ca sa inteleaga si tiganii ca nu se poate sa traiesti la nesfarsit din furturi si cersetorie.

Evident, aceasta postare nu se refera la toti tiganii, ci numai la aceia care fura, cersesc, fac trafic de carne vie, falsifica bani si carduri, talharesc, violeaza si omoara. Ceilalti nu trebuie sa se simta vizati de aceste randuri.

Bloggerii bacauani se culca devreme. Atfel nu-mi explic ratarea din seara asta. Pare o stire bomba. Eu am gasit-o in Adevarul ,  Desteptarea , Ziarul de Bacau si Observator (e drept, preluat din Adevarul, cu sursa citata),  luni seara. Despre un ofiter al DGA Bacau acuzat ca ar fi furat dintr-un supermarket. Nimic pe blogurile bloggerilor-jurnalisti locali sau fost jurnalisti sau viitori jurnalisti, care mai au un pic si cred ca au inlocuit presa…

Asadar o stire putin ratata luni seara de blogurile din Bacau, atat de cele individuale cat si de cele din cooperative sau colhozuri online :) , ca si de “specialistii” in monitorizarea presei, ingropat brosuri ori injurat online. Nu-i nimic, inca mai exista presa locala, nu doarme chiar toata lumea ! Somn usor, draga blogosfera, eu inca ma bazez pe tine ca sa aflu ce se intampla in Bacau. Putem afla si maine, ca doar n-o fi foc, totul e sa va treziti inainte de amiaza…

 

Un editorial bun din Adevarul, semnat de Ovidiu Nahoi. Ma simt vizat :)

Azi am gasit pe gsp un link catre un articolas stupid din can can sau click, nu mai stiu care din ele si oricum nu are nicio importanta. “Dovada” ca Bear Grylls – cel care realizeaza emisiuni despre supravieturie, difuzate in Romania de Discovery Channel - nu mananca doar serpi, paianjeni sau intestine de zebre si camile, ci si mancaruri “alese”. Si era o poza cu Grylls si cativa membri ai echipei sale, mancand ceva normal, sandvisuri sau ma rog, ce mancau ei acolo. Si eu care credeam ca omul asta mananca NUMAI paianjeni, muste, iar de baut, bea NUMAI urina, sange si apa din balti. Ce naiv am fost, multumesc, cancan, mi-ati deschis ochii, dragi jurnalisti !

Inteleg ca revistute cretinoide precum click sau cancan preiau multe din asa-zisele articole, din presa de acelasi nivel din alte tari. Da’ parca sa-ti pui pana si initialele sub asemenea tampenii e prea mult.

Cand lucram la Adverul de Seara Bacau, o sefulitza cretina de la Iasi, presata probabil de alti sefi cretini de la Bucuresti, ne cerea sa producem si cat mai multe mizerii pentru Click. Gen poze cu copilul mort, sa ise vada fatza asa mort cum e, poze cu copilul cand era vesel, sa avem contrast intre veselia de cand era viu si expresia din momentul decesului, chestii de-astea “deontologice”. Declaratii de la mama mortului, de la prietena mortului, de la toti ai mortului. Cat mai “umflate”, cat mai spectaculoase. Morti, multi morti, in general. Morti tineri, batrani, in accidente, in crime. Morti sa fie.  Poze din casa, poze din WC-ul victimei, din tinerete etc.

Sau pur si simplu, la subiectele “serioase”, sondaje stupide cu intrebari stupide pe teme stupide, de cautau unii, saracii, poze prin arhiva, de la sondaje mai vechi si isi intrebau colegul sau colega “Ma, tu ce-ai zice la faza asta?”, ca sa aiba ce scrie. Nasol sa semnezi asemenea articole, mai ales ca erau “corectate” de genii din redactia regionala de la Iasi sau – si mai rau – de la Bucuresti, iar a doua zi te trezeai cu dezacorduri si exprimari cretine, produse de niste idioti, dar semnate de tine.

Orice jurnalist care a lucrat la un ziar stupid cunoaste sentimentul. Un sef cretin se gandeste ca intrebarea pentru sondaj pe care i-a zamislit-o neuronul singuratic este una de geniu, revelatoare, care ajuta materialul. De fapt, intrebarea e una stupida, inutila si care te face sa iti fie rusine sa o pui cuiva. Dar destul despre ADS Iasi. (Apropo, mai exista ?). Sa revenim la click, cancan si alte mizerii.

Nu inteleg de ce oamenii citesc cretinismele astea. Probabil trebuie sa existe si presa facuta de oameni cu IQ sub 90 pentru oameni cu IQ sub 90. Cred ca sub 90 e destul de rau, corectati-ma daca gresesc. Faptul ca si jurnalisti adevarati semneaza – vrand, nevrand – in asemenea “ziare” nu inseamna ca aceste fituici au si vreo valoare.  E o dovada de nesimtire faptul ca patronii trusturilor care le editeaza isi permit sa ceara bani pe ele, fara ca macar sa le tipareasca pe o hartie care sa le confere o minima utilitate – gen hartie igienica.

Asa ca putem sa multumim cancanului ca ne-a oferit descoperirea zilei si le urez celor care conduc cancan, click si alte mizerii sa ne dea cat de curand o stire-bomba, despre inchiderea fituicilor pe motiv de faliment. Asa sa v-ajute ! :)

 

In vara, am fost in Romania pentru cateva zile, ca sa joc fotbal la mare cu niste prieteni. Inainte sa plec din Bacau spre Mamaia, m-am intalnit cu Catalin Bejan care m-a intrebat daca stiu de Poe. Nu stiam. Nu stiam ca a murit. Il stiam viu, cu chef de bancuri, un ziarist echilibrat, lucid si cu bun simt. Am ramas mut. Dumnezeu sa-l odihneasca.

Acum doua zile ne-a parasit si Cezara. A scris si Grigore Cartianu despre ea,aici. Condoleante, Dane si celor din familie. Anul trecut ne salutam, venea din cand in cand prin redactia ADS si mai glumeam, ne bucuram ca e zambitoare si o intrebam ce mai face fetita ei, iar acum nu mai este. Un om extraordinar, imi pare rau ca nu am apucat sa lucrez in redactia ADS inainte sa se retraga din cauza bolii.

Claudiu si Cezara. Doi colegi care nu mai sunt printre noi, doi din ziaristii adevarati ai Bacaului, doi oameni buni, care ar fi trebuit sa traiasca mult mai mult. Sper ca mai e ceva dupa viata asta pe care o traim cum putem, cat putem.

Nu citesc presa bacauana foarte des, asa ca abia azi am gasit articolul din Adevarul, despre primarul Bacaului. Jenant “conducator” are municipalitatea. Paranoia e la ea acasa, iar Bacaul seamana asa, cu un fel de republica bananiera, in care toata presa ar trebui sa fie la picioarele maretului conducator. O parte este. O parte din presa si cativa bloggeri, se pare. Dar cat timp un ditamai primarul arunca bani publici unor blogarasi aproape anonimi, ce poti sa mai ceri ziaristilor care lucreaza oficial la fituica subordonata Primariei ? Asa ca o ancheta pe bune e binevenita. Nu are puterea sa trimita pe cine trebuie dupa gratii, dar macar mai deschide ochii oamenilor.

Si un fragment din articol:

Primăria plăteşte bani grei ca să-i fie înjuraţi „inamicii”

Primăria Bacău a încheiat un contract de 1.000 de euro lunar cu o firmă privată pentru a afla ce scriu ziarele, deşi instituţia are un compartiment specializat în relaţia cu presa.  Florin Popescu şi Gabi Mihai, care deţin firma G & P News & Advertising, au semnat cu Primăria Bacău, în 2010, un contract de 53.000 de lei.

Societatea a fost înfiinţată cu două luni înainte de a semna contractul cu Primăria. Practic, aceştia trimit municipalităţii informaţii despre ce apare în fiecare zi în presă legat de activitatea instituţiei. Asta, în condiţiile în care Primăria are un departament de monitorizare a presei, unde lucrează trei persoane.

Clauze secrete

Oficialii din Primăria Bacău au refuzat să pună la dispoziţie contractul. „Nu pot să dau contractul, ci doar porţiuni. Sunt nişte clauze de confidenţialitate”, a spus Ovidiu Popovici, secretarul Primăriei Bacău, fără a explica şi de ce un contract al Primăriei presupune clauze de confidenţialitate. Florin Popescu a reacţionat cu injurii şi ameninţări, când a fost întrebat de acest contract: „Toate lichelele se iau de contractul meu cu Primăria. Ai grijă, ai să-ţi pierzi locul de muncă! Vă dau m.ie! Vouă, ziariştilor de la «Adevărul!» Lasă că vedeţi voi!”. Şi Gabi Mihai, partenerul lui de afaceri, a spus doar: „Contractul există, dar nu pot spune nimic despre el. Scriem ce ne spun extratereştrii!”.

Blogger, fan al primăriei

Contactat telefonic, primarul Romeo Stavarache a refuzat să ofere un punct de vedere, referitor la limbajul folosit de oamenii puşi să facă monitorizarea presei. „Comunicarea Primăriei Bacău cu dumneavoastră se va face numai prin intermediul poştei electronice”, a spus Ionuţ Tomescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bacău, care a răspuns de pe telefonul primarului. Odată cu monitorizarea presei, Florin Popescu postează zilnic, pe un blog care îi aparţine, articole defăimătoare, cu un limbaj de multe ori vulgar, la adresa celor scriu anchete legate de Primăria Bacău sau de primarul Romeo Stavarache. Popescu are 41 de ani, a absolvit Liceul „Henri Coandă” cu profil industrial, iar după 1989 s-a angajat în presă. A lucrat până în 2006 la „Deşteptarea”, ziarul fostului primar al Bacăului Dumitru Sechelariu. S-a angajat apoi în publicitate şi a devenit blogger”.

Mda. Monitorizarea presei e facuta de un nene care acusica bate spre 50 de ani, are liceul industrial terminat – pardon, absolvit - cu brio acum 115 ani si a carui ocupatie aducatoare de venit este sa injure tot ce a fost sau este impotriva sponsorului sau. Activitate pe care o desfasoara intr-o maniera infantila si comica. Pentru cei care au un minim simt al umorului, e chiar amuzant sa vezi un viermisor ce-si spune ”aguitza” – sau asa ceva - zbatandu-se sa isi castige painea zlinica intr-o maniera nedemna si dezumanizanta. E un spectacol.

Citeam in Adevarul o chestie despre pasari si pesti care au murit dubios prin State, cand vad urmatoarea exprimare: “Ce este și mai ciudat, potrivit experților, este comportamentul gâștelor canadiene, care se înhămau cu cadavrele peștilor, deși aceștia nu fac parte din dieta lor normală.”

Si inca o chestie draguta: cica “pasarile de-a lungul autostrazii sunt intacte”. Cred ca alea de-a latul autostrazii  au avut mai putin noroc…

Iar “cauzele decesului nu este inca identificat“. LOL.

O fi vrut sa spuna ca se inhamau “LA” cadavrele pestilor, cum ar fi fost corect ? Daca da, cum arata o gasca – scuzati – canadiana inhamata la un peste mort ? Astept desene sau fotografii pe e-mail, pentru publicare.

P.S.: faina tare si poza cu care au ilustrat un material despre pasari moarte…

Mi-am adus aminte ce ne ziceau sefuletzii regionali  de la Iasi in 2010: “nu aveti voie sa publicati nicio fotografie fara oameni cu fatza, indiferent de subiect !”.  Cica asta era politica redactionala, o chestie globala. Sigur, absolut ilogica, frizand penibilul. Sigur, Bucurestiul avea prime pagini fara oameni in poza, uneori. Insa un creier inflexibil nu intelege ca exista si exceptii de la regula. Daca subiectul era faptul ca in desert nu sunt oameni, ADS Bacau ar fi publicat o poza cu desertul, dar si cu un om care se uita la camera :) Pentru ca asa trebuia. Chiar. Nici un om in poza cu pasarile “moarte” ? Incredibil ! :)

Pe langa banii pe care ii castig in Anglia ma pot astepta la un salariu consistent si din Romania, desi nu mai sunt acolo si, din cate stiu, nu muncesc si in tara. Pe 15 noiembrie 2010 a aparut in Adevarul un articol semnat de “Codrin Pop” ! Adica de mine. Despre Andrei Farmatu, un elev talentat, care joaca fotbal, invata si foarte bine, lucruri pentru care merita felicitari si el si parintii sai. Din cate stiu, eu nu mai lucrez la Adevarul, ba chiar am si lucrat la Realitatea TV dupa ce am plecat de la ADS Bacau. Si nici nu m-a sunat nimeni sa ma intrebe daca sunt de acord sa imi apara semnatura in ziarul respectiv.

Eu inteleg ca noul articol a fost luat cu copy/paste dintr-un articol mai mare, publicat prin iulie 2010, tot in Adevarul (pagina 16 a ADS Bacau, cea de “portret”, parca). Oricum, nu e sfarsitul lumii. Bine ca nu apare numele meu la articolele altora. Ca nu raspund decat de ceea ce am scris sau scriu eu. De astea sunt sigur.

Oricum am avut surprize mai neplacute decat asta cat am lucrat la ADS in noua organizare, cu sedii regionale care le coordoneaza pe cele locale. Si aveam mereu emotii, iar uneori chiar si surprize neplacute (dezacorduri, exprimari incoerente, bucati de text lipsa, etc.), in functie de cine ne “corecta” materialele. Asa-i cand pana si contzopistii de ”biuro” cu manecute, usor agramati, se baga in treaba jurnalistilor… :)

Iar pentru ratatii a caror singura bucurie este sa saliveze pe monitoare cand vad cate o eroare intr-un articol semnat de ziarist, exemplu acesta este elocvent, cred: poti sa “fii publicat” chiar daca nu mai lucrezi de 5 luni la un ziar. Mai ales daca sunt prea multi sefi si sefuleti si sefulete la ziarul respectiv. Cat despre greseli, aparitia lor in ziar nu depinde doar de semnatarul unui articol. Iar uneori nici macar nu apartin celui care semneaza. 

In rest, din partea mea, Adevarul, Adevarul de Seara Bacau si Click au mana libera sa publice oricand materialele documentate de mine in perioada lucrata la ei. La urma urmei, stiu cum e cand au de umplut paginile, fac si ei ce pot, saracii :)

Sa fie primit !

P.S.: Intr-o zi o sa am niste povesti frumoase de spus.