CODRIN POP

Lumea noastră, văzută din Bedfordshire

Browsing Posts tagged Bacău

Recent, ziarul local al Bacaului, Desteptarea (la care am lucrat, niste ani buni, ca reporter, redactor si redactor sef adjunct), mi-a luat un interviu. Fosta mea colega Ramona Ionescu semneaza primul interviu pe care l-am acordat vreodata. E interesant sa te afli de cealalta parte a “baricadei”, dupa vreo 15 ani de presa (din care 13 in Romania).

Link

Pot doar sa le multumesc celor de la Desteptarea pentru ca nu au uitat un fost coleg / angajat / prieten si pentru spatiul generos de doua pagini acordat in cel mai important cotidian bacauan.

Nu uit

3 comments

lacu rosuAbia astept sa vad Danemarca, sa revad candva Parisul, sa vad tari si oameni noi, sa mananc mancaruri pe care nu le-am mai gustat, sa vizitez locuri de care doar am auzit. NewYork, Maldive si alte bazaconii imi/ne umbla prin cap. Cine stie cate dintre ele vor deveni realitate si cate vor ramane la stadiul de vis…Dar orice realitate porneste de la un vis, eu asa cred. Barcelona a fost minunata. Imi plac vacantele, calatoriile, cui nu-i plac ? Si uneori aproape uit.
Aproape uit ca, de fapt, cel mai mult astept vacanta din vara, in Romania, chiar daca nu avem planuri turistice deosebite. Parinti, prieteni, pisici, amintiri, locurile unde am copilarit si am trait cea mai mare parte din viata. Oameni, din ce in ce mai batrani sau mai putini. Locuri, din ce in ce mai schimbate. Amintiri, din ce in ce mai…importante. Toate astea sunt mai importante si decat Londra sau Oxford, si decat Parisul, si decat Venetia, si decat Barcelona. Chiar si decat Maldive :) E bine. Nu am uitat. Du-ma ! :)

 

 

Nu mai fusesem in salina din Tirgu Ocna de vreo 10-12 ani, asa ca, dupa o iesire la Slanic Moldova, pe drumul de intoarcere catre Bacau am oprit in Tirgu Ocna. Salina e la fel ca acum 10 ani, Biserica “Sf.Varvara” e la fel de impresionanta, lume multa, multe masini de Republica Moldova in parcare. Biletul costa 18 lei pentru o persoana, iar salina e deschisa pana la ora 15.

Oamenii joaca fotbal, baschet, tenis de masa, sah, badminton, fac exercitii de fitness, navigheaza pe internet, stau la un picnic sau pur si simplu se plimba. In afara de biserica “Sf.Varvara”, salina dispune de un mic muzeu (pare la fel ca acum 10 ani), un magazin alimentar si unul de suveniruri. Plus toalete, nu impecabile, dar mai curate decat cele de la unele benzinarii. Asa, de nota 6-7. Din pacate, magazinul de suveniruri are prea putine obiecte autentice, din salina sau macar de-ale locului, si pare invadat de chinezarii si kitsch-uri. De retinut ca, daca magazinul e inchis, inseamna ca doamna vanzatoare probabil ia masa, iar magazinul se va redeschide dupa 10-20 de minute. Pauza nu este anuntata in niciun fel, si nici ora redeschiderii, ceea ce ii dezorienteaza un pic pe turistii care nu stiu obiceiurile locului.  Multe icoane si obiecte religioase, pentru cei interesati, in acelasi magazin.

Din cate am vazut, turistii sunt transportati cu un microbuz si un autobuz. Teoretic, plecarile spre salina sunt programate la fiecare jumatate de ora. Chiar daca microbuzul e plin, soferii accepta calatori suplimentari, daca acestia aleg sa nu astepte si sa calatoreasca in  picioare. Un pic incomod, dar probabil preferabil unei asteptari de 30-40 de minute.

In salina, temperatura era de 15 grade Celsius, intr-o zi de sfarsit de octombrie, cand afara erau cam 5 grade.

 

Bloggerii bacauani se culca devreme. Atfel nu-mi explic ratarea din seara asta. Pare o stire bomba. Eu am gasit-o in Adevarul ,  Desteptarea , Ziarul de Bacau si Observator (e drept, preluat din Adevarul, cu sursa citata),  luni seara. Despre un ofiter al DGA Bacau acuzat ca ar fi furat dintr-un supermarket. Nimic pe blogurile bloggerilor-jurnalisti locali sau fost jurnalisti sau viitori jurnalisti, care mai au un pic si cred ca au inlocuit presa…

Asadar o stire putin ratata luni seara de blogurile din Bacau, atat de cele individuale cat si de cele din cooperative sau colhozuri online :) , ca si de “specialistii” in monitorizarea presei, ingropat brosuri ori injurat online. Nu-i nimic, inca mai exista presa locala, nu doarme chiar toata lumea ! Somn usor, draga blogosfera, eu inca ma bazez pe tine ca sa aflu ce se intampla in Bacau. Putem afla si maine, ca doar n-o fi foc, totul e sa va treziti inainte de amiaza…

 

Fara numar !

2 comments

Am aflat cu satisfactie ca un ratat care a fost jurnalist si care scrie mizerii pe un blog obscur, despre fostii sai colegi, a fost dat in judecata de una din victimele “articolelor” (in fapt, colectii de injurii, vulgaritati si minciuni de o abjectie totala). Asta dupa ce a pierdut deja un proces de calomnie cu fostul primar Sechelariu, cu un minus de vreo 5.000 de lei, drept daune. Suma mica, dar macar s-a spart gheatza ! Trebuie sa fii cretin sau un pic deranjat la mansarda ca sa repeti greseli stupide, doar pentru a-ti satisface fantezia bolnava, dar exista o creatura care face asta. Si are si blog. Vestea buna e ca mizeriile astea il costa bani pe faptuitor. Daune. Vestea proasta e ca legea e prea blanda cu animalele online, iar in puscariile statului roman nu este loc si pentru astfel de exemplare. Nu-i nimic. Asteptam urmatoarele dedicatii pentru jurnalistii bacauani, de la aguitza sau cum il cheama pe cel care nu mai are loc in nicio redactie si injura pe la usi. “Fara numar, fara numar, fara numar !”, asa sa-i zboare banii din cont/buzunar, conform sentintelor date de instante ! :) ))
Faptul ca prostia nu are limite e confirmat si de afirmatia “Lucrez de 17 ani in presa”, scrisa intr-o postare de-a bloggerului-aruncator-de-rahat. Sa spui asta dupa ce ai disparut din randul ziaristilor de ceva ani – si ai condus spre groapa o brosurica obscura – e inca un semn de paranoia. Cu banii pierduti prin salile de judecata si-ar fi putut permite un tratament psihiatric de calitate, care sa mai intarzie manifestarile bolii psihice de care sufera… O sa-l vedem peste niste ani, intrebandu-se obsesiv, in timp ce-si numara cei 20 sau 30 de ani imaginari de presa: “Da’ calomnia, cat e calomnia ?” :)

De ceva timp s-a infiintat in Bacau Divanul Ad-Blog, o asociatie a bloggerilor, din care fac parte in prezent 12 bloggeri, unii jurnalisti, altii fosti jurnalisti, altii “doar” bloggeri. E o idee interesanta, poate chiar utila in felul ei, desi nu e genul meu de initiativa.

Din Divan fac parte oameni pe care ii cunosc si oameni pe care nu ii cunosc, oameni pe care ii respect si apreciez,  dar si lepre. Una, acum. Poate una si jumatate, ca mai intalnesti si jumatati de oameni pe ici, pe colo… :) Oricum, majoritari in Divan sunt oamenii de calitate, iar asta e un lucru bun. Nu asta e subiectul aici, iar padure fara uscaturi inca nu s-a vazut, asa ca trec la ce mi-a atras atentia. In unul din fragmentele de prezentare afisate, se spune:

 ”Suntem influenti, iar ca dovada sunt procesele intentate unor bloggeri din Divan de diverse personaje care calca in picioare libertatea de exprimare“.

Dragilor, probabil ca sunteti influenti, dar asta se datoreaza numarului de cititori, calitatii articolelor si fotografiilor publicate, fortei materialelor, initiativei, inteligentei, perseverentei bloggerilor, etc. Dar procesele ? Nu. Sa fie clar, nu faptul ca un cretin fara o viata reala injura niste oameni – si apoi e dat in judecata - da forta organizatiei din care cretinul face parte. Sunt alte lucruri mult mai importante, pe care bloggerii din Bacau le pot folosi ca sa fie influenti. Si nu, cineva care te da in judecata pentru calomnie nu iti incalca libertatea de exprimare, ci isi apara un drept. Libertatea de exprimare nu are nicio legatura cu filmul despre care vorbim, ala cu procese si avocati… Poti sa scrii orice despre oricine. Faptul ca uneori trebuie sa dovedesti ca mizeriile scrise de tine despre un om au legatura cu realitatea tine de bun-simt si legi, nu de incalcarea libertatii.

Mi-ajunge ca am iertat un jeg uman de un proces care l-ar fi costat de-l falimenta, chiar trebuie sa vad bloggeri care se lauda cu procesele intentate impotriva lor ? Fratilor, daca ma uit la cateva nume de pe lista aia, gasesc in cateva secunde cel putin o suta de realizari adevarate – jurnalistice sau “bloggeristice”, nu citatii la Judecatorie…

In rest, ma bucur ca a mai aparut o pagina web in Bacau si ca exista o asociatie a bloggerilor si le urez sa creasca si sa se inmulteasca ! Numarul de cititori… :)

Nu citesc presa bacauana foarte des, asa ca abia azi am gasit articolul din Adevarul, despre primarul Bacaului. Jenant “conducator” are municipalitatea. Paranoia e la ea acasa, iar Bacaul seamana asa, cu un fel de republica bananiera, in care toata presa ar trebui sa fie la picioarele maretului conducator. O parte este. O parte din presa si cativa bloggeri, se pare. Dar cat timp un ditamai primarul arunca bani publici unor blogarasi aproape anonimi, ce poti sa mai ceri ziaristilor care lucreaza oficial la fituica subordonata Primariei ? Asa ca o ancheta pe bune e binevenita. Nu are puterea sa trimita pe cine trebuie dupa gratii, dar macar mai deschide ochii oamenilor.

Si un fragment din articol:

Primăria plăteşte bani grei ca să-i fie înjuraţi „inamicii”

Primăria Bacău a încheiat un contract de 1.000 de euro lunar cu o firmă privată pentru a afla ce scriu ziarele, deşi instituţia are un compartiment specializat în relaţia cu presa.  Florin Popescu şi Gabi Mihai, care deţin firma G & P News & Advertising, au semnat cu Primăria Bacău, în 2010, un contract de 53.000 de lei.

Societatea a fost înfiinţată cu două luni înainte de a semna contractul cu Primăria. Practic, aceştia trimit municipalităţii informaţii despre ce apare în fiecare zi în presă legat de activitatea instituţiei. Asta, în condiţiile în care Primăria are un departament de monitorizare a presei, unde lucrează trei persoane.

Clauze secrete

Oficialii din Primăria Bacău au refuzat să pună la dispoziţie contractul. „Nu pot să dau contractul, ci doar porţiuni. Sunt nişte clauze de confidenţialitate”, a spus Ovidiu Popovici, secretarul Primăriei Bacău, fără a explica şi de ce un contract al Primăriei presupune clauze de confidenţialitate. Florin Popescu a reacţionat cu injurii şi ameninţări, când a fost întrebat de acest contract: „Toate lichelele se iau de contractul meu cu Primăria. Ai grijă, ai să-ţi pierzi locul de muncă! Vă dau m.ie! Vouă, ziariştilor de la «Adevărul!» Lasă că vedeţi voi!”. Şi Gabi Mihai, partenerul lui de afaceri, a spus doar: „Contractul există, dar nu pot spune nimic despre el. Scriem ce ne spun extratereştrii!”.

Blogger, fan al primăriei

Contactat telefonic, primarul Romeo Stavarache a refuzat să ofere un punct de vedere, referitor la limbajul folosit de oamenii puşi să facă monitorizarea presei. „Comunicarea Primăriei Bacău cu dumneavoastră se va face numai prin intermediul poştei electronice”, a spus Ionuţ Tomescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bacău, care a răspuns de pe telefonul primarului. Odată cu monitorizarea presei, Florin Popescu postează zilnic, pe un blog care îi aparţine, articole defăimătoare, cu un limbaj de multe ori vulgar, la adresa celor scriu anchete legate de Primăria Bacău sau de primarul Romeo Stavarache. Popescu are 41 de ani, a absolvit Liceul „Henri Coandă” cu profil industrial, iar după 1989 s-a angajat în presă. A lucrat până în 2006 la „Deşteptarea”, ziarul fostului primar al Bacăului Dumitru Sechelariu. S-a angajat apoi în publicitate şi a devenit blogger”.

Mda. Monitorizarea presei e facuta de un nene care acusica bate spre 50 de ani, are liceul industrial terminat – pardon, absolvit - cu brio acum 115 ani si a carui ocupatie aducatoare de venit este sa injure tot ce a fost sau este impotriva sponsorului sau. Activitate pe care o desfasoara intr-o maniera infantila si comica. Pentru cei care au un minim simt al umorului, e chiar amuzant sa vezi un viermisor ce-si spune ”aguitza” – sau asa ceva - zbatandu-se sa isi castige painea zlinica intr-o maniera nedemna si dezumanizanta. E un spectacol.

Cu un CLICK AICI aflati mai multe despre cum puteti parteneri ai Asociatiei Betania, o organizatie neguvernamentala de utilitate publica, recunoscuta de Guvernul Romaniei, care, prin proiectele initiate si duse la bun sfarsit, a reusit sa schimbe vietile a sute de oameni.

Betania este, din cate stiu, cel mai important si implicat  ONG din zona Moldovei, daca nu chiar din Romania.

Merita, pentru ca fac masini bune, nu foarte scumpe, iar dealerii lor pe care i-am cunoscut la nivel local au fost mereu la inaltime. Ma refer la Doly Iasi, de la care am cumparat Swiftul, si la TopixAuto Bacau, la care nu am ajuns cat de des as fi vrut (nu ma refer la reparatii, evident !). Asa ca am gasit acest articol pe Facebook-ul TopixAuto si m-am gandit sa vi-l ofer, ca sa va ajut sa alegeti mai usor masina visurilor voastre sau, hai sa nu exagerez, macar o masina care sa va multumeasca prin raportul pret-calitate.

Am primit pe Facebook, de la dl. profesor Geo Balint (Palatul Copiilor), o invitatie interesanta, care se adreseaza in acelasi timp tuturor iubitorilor de teatru, de toate varstele. Enjoy !

Compania BUZUNARUL CU TEATRU / PALATUL COPIILOR BACAU
CONSILIUL JUDETEAN AL ELEVILOR Bacau & SALON DE PIANE
SAMBATA 29 IANUARIE 2011, ORA 17.00
Sala STUDIO “PROSPERO”
spectacol coupe POVESTI DE DRAGOSTE
…“SANDWICH CU PUI” de Matei Visniec , cu : Alexandra Pascu, Radu Stoica
“COME AND GO “ de Samuel Beckett , cu : Ioana Taranu, Raluca Romanescu, Diana Tarus
“IMPAIATI-VA IUBITII “ de Teodor Mazilu, cu : Alexandra Spataru, Radu Stoica
“TE IUBESC , TATA…” de Mihaela Iancu, cu : Elena Broscoi
proiect educational TEATRU PENTRU TOTI
PRET BILET : 10 lei – adulti / 5 lei – elevi
Informatii & rezervari locuri 0753 505090