Deci scad salariile bugetarilor, pensiile, ajutoarele de şomaj şi aşa mai departe. Întâiul marinel al ţării ne-a dat vestea asta, nu fără să “înjure” guvernele dinainte de Boc-cioc-poc, că ăia dinainte sunt vinovaţi de toate relele de-acum. Jenant, jale, jumuleală…na, că numai cuvinte cu “J” îmi ies din tastatură, iar următorul ar fi de-a dreptul…jignitor… sau nu neapărat. În fine, avem datorii la FMI, varianta cu TVA mărit nu ebună, ok, strângem cureaua şi mergem înainte. E criză.
Îi înţeleg pe guvernanţi şi pe întâiul guvernant Băsescu, atâta pot, iar îmbogăţirea lor (şi a clientelei politice, a nepoţilor, amantelor, prietenilor) presupune sacrificii importante. Toate escrocheriile unor îmbogăţiţi peste noapte ne costă acum scump. Aşa că hai să facem sacrificii. Ce nu înţeleg este idioţenia celor care se bucură că “doar bugetarii” vor suferi. Îi pot numi – fără teama că exagerez – cretini. În primul rând, bugetarii sunt mulţi. Foarte mulţi. continue reading…
