* editorial publicat in Anuntul Romanesc (de UK) in September 2015

Criza europeană a imigranților se desfășoară cu o viteză mai mare decât pot face față redacțiile de știri din întreaga lume. Dacă până ieri, Germania era țara care încerca să impună altora, prin intermediul UE, cote obligatorii de așa numiți refugiați, în ultimele zile nemții par copleșiți de numărul mare de imigranți. Entuziasmul greu de explicat al Angelei Merkel și conaționalilor ei la adresa imigranților în mare parte musulmani a început să pălească, în fața incidentelor provocate de imigranți, de oameni cu un nivel de civilizație și o cultură total diferite de cele ale europenilor. Dar și cu așteptări total nerealiste, veniți în Europa ca într-un Eldorado în care curg laptele și mierea. Circulația trenurilor între Austria și Germania a fost suspendată temporar, iar apoi reluată, în timp ce ministrul german de interne a a anunțat că s-au introdus, temporar, controalele la frontiera cu Austria.

În același timp, în Ungaria continuă să sosească mii de imigranți ilegali, care trec extrem de ușor prin Grecia și Turcia. Maghiarii au anunțat deja înăsprirea controlalelor la frontieră. Se poate spune că doar în puține cazuri este vorba cu adevărat de refugiați, iar pentru cei mai mulți motivul venirii în Europa este cel economic. Fie că așteaptă locuințe și ajutoare sociale, fie locuri de muncă, cei mai mulți dintre africanii și asiaticii sosiți ilegal în Europa au pretenții serioase la autoritățile germane, franceze, olandeze, suedeze sau britanice. Când aud că ar putea fi repartizați în țări precum România, Ungaria sau Bulgaria, “refugiații” se declară nemulțumiți, deoarece știu că sunt țări sărace, în care statul nu oferă sume mulțumitoare. Eroarea uriașă făcută de germani, care au primit, fără întrebări sau controale, un număr de imigranți peste propriile posibilități, poate avea consecințe pe termen lung asupra stabilității continentului. Într-un singur weekend, în orașul german Munchen au sosit aproximativ 19.000 de așa numiți refugiați, iar autoritățile locale au fost depășite de situație.

Criza imigranților îngrijorează guvernele europene, dar și pe oamenii obișnuiți. Totuși, chiar dacă politicienii noștri au declarat că putem primi aproximativ 1700 de imigranți, iar liderii UE vor să repartizeze României o cotă de 7000, țara noastră nu pare să aibă motive serioase de îngrijorare. Aceasta, deoarece norocul a făcut să nu fim pe traseele principale ale grupurilor de imigranți, așa cum este Ungaria, iar pe de altă parte, africanii și asiaticii care au invadat Europa nu își doresc să se mute într-o țară săracă, ci au drept ținte clare Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda, Suedia și alte țări din vestul sau nordul Europei. Unde, speră ei, vor primi locuințe, bani, hrană și în general tot ce le trebuie pentru a pune bazele unor noi comunități. Cum în grupurile de imigranți sunt și copii, autoritățile europene se vor confrunta, probabil, în curând, cu o criză umanitară la care va fi foarte greu să găsească soluții, din cauza numărului foarte mare de persoane care au reușit să treacă neîntrebate frontiere pe un continent care a fost, până de curând, destul de sigur și stabil.

Poate că liderii europeni și partenerii lor americani (care deocamdată tac de parcă nu ei ar fi provocat criza în Siria sau Irak) trebuie să acționeze pentru rezolvarea problemelor în țările din care are loc exodul. Nu este o sarcină ușoară, dar ceva trebuie făcut, astfel încât să nu se mai piardă mii de vieți nevinovate pe mare, în speranța iluzorie a unui viitor mai bun.