Radiourile din UK ne bombardeaza cu melodii celebre de Craciun. Nu obosesc sa le repete, insa nu e nimic neplacut in rutina asta, pentru ca sunt cantece minunate, fie ele mai vechi sau mai noi.
De pe masa de Craciun nu a lipsit “Christmas Pudding”, o chestie simpatica, intr-un fel de castronel. Seamana un pic cu turta dulce de casa, plina insa de fructe uscate, stafide si alte chestii. Plus 9 la suta cidru. Bunutza. Evident, am cumparat si o cutie cu 12 “mince pies”, placintzele mici cu umplutura de fructe, intr-un aluat untos (o exista cuvantul asta) si sfaramicios. Delicioase. Masa de aseara, pe langa chestiile de baza, a avut si elemente de Spania, datorita colegilor spanioli care au adus aperitivele si un vin rosu. Aseara stiam si cum se cheama 
A, si un sos de usturoi fooooarte bun, care merge si pe paine prajita. Alioli, parca.
In fata caselor sunt peste tot instalatii luminoase, iar vecinul de peste drum chiar a dat dovada de exces de zel. Nu doar reni, sanie si alte chestii luminoase, ci si un mare si rosu “You’ll Never Walk Alone”, semn ca e fan Liverpool. Nice
Vinul nostru pentru seara asta este un rose dulce din Portugalia, intr-o sticluta pantecoasa, foarte simpatica. Apropo. Aici au sticle de Coca cola, Schweppes sau Dr.Pepper nu doar la 2 litri, ci si la 3 !
Iar zilele trecute am baut suc de “dandelion & burdock”.
La televizor e invazie de filme de Craciun. Dar nu numai. Am vazut sau am “rasfoit” “Masina timpului” (versiune veche, de prin 70 si ceva), “Casablanca”, un Ebeneezer Scrooge modern, un fel de recuperator, interpretat – surpriza ! – de Ross Kemp (cine se uita la Discovery sau NatGeo il stie, din reportajele cu forte speciale si cu cartiere rau-famate). Si multe alte filme. Am descoperit Top Gear – editia “la zi”, pe BBC Two, si mi-a urat Craciun Fericit chiar Jeremy Clarkson, care va reveni in ianuarie. Pana atunci, vad editii reluate pe “Dave”, un canal de divertisment. Nici cu serialele nu stam rau, mai ales ca am descoperit pe diverse canale “Two and a Half Men”, “The Simpsons” si “South Park”. Sa mai ascultam o muzica. Si Merry Christmas, everyone !
Browsing Posts tagged Spania
“Cine e îngerul, cine e demonul? Ghici ghicitoarea mea! Mutu, preotul noii religii. Ca în povestea prelatului criminal căruia i se ridică de pe umeri cadavrul victimei cît timp ţine slujba pentru ca apoi să fie încărcat din nou cu greutatea faptei sale. Poate fi fotbalul o blasfemie?”
Sunt randuri scrise de Radu Naum, pe gsp.ro. Plus altele. Merita citit. Incantator, nu am ce sa spun mai mult.
În urmă cu ceva timp, eram şi eu deranjat de invazia “stranierilor” cu maşini. De întoarcerile bruşte pe linia continuă, de opririle în mijlocul drumului, de combinaţia de mare efect “semnalizare dreapta – viraj la stânga”, de plecările cu scârţâit de roţi de la un semafor, ca să se oprească la 100 de metri mai încolo, la următorul semafor, de ifosele unor spălători de veceuri care nu au mai condus o maşină de un an, iar acum se cred singuri pe şosele în amărâtul ăsta de Bacău. De manelele care urlă din maşini închiriate, de salturile tembele de pe o bandă pe alta, fără motiv.
Am şi scris, am filmat, am pozat. Am sunat nervos la Poliţia rutieră, ca să aflu ce măsuri se iau, cum scăpăm de “italieni”, cum li se ridică permisele, cât de amendaţi sunt. Totuşi, undeva facem o eroare. “Italienii” sunt români de-ai noştri. Nu se schimbă brusc atunci când intră în ţară. Nu devin alţi oameni. Sunt aceiaşi. Dar în Occident, greşelile se plătesc mult mai scump. Amenzile sunt mai mari, poliţiştii mai atenţi, iar societatea dă mereu lecţii celor care calcă strâmb. Nu îţi mai vine să o “calci”, să opreşti aiurea, când ştii că nimeni nu face asta şi că vei fi privit ca ultimul om. Plus că poţi să scoţi din buzunar 300 de euro, nu 50 de lei. continue reading…
